Revista de

Coroziune si Protectie Anticoroziva

Volumul IV, Anul 2009, Nr. 2

Cuprins

Alice DINU , Marioara Abrudeanu , Nicolae Petrescu
Influenţa hidrurării tecii asupra coroziunii fisurante sub sarcină a aliajului zircaloy-4
The influence of cladding hydriding on the stress corrosion cracking of zircaloy-4 alloy

Rezumat:Principala cauză a defectării tecilor de combustibil CANDU este coroziunea fisurantă sub sarcină (Stress Corrosion Cracking –SCC) în prezenţa iodului radioactiv. Precipitatele de hidrură de zirconiu pot influenţa radical mecanismul de iniţiere şi propagare a fisurilor tip SCC. Cu scopul de a studia comportarea la SCC a aliajului Zircaloy-4 hidrurat, probe tip C-ring cu diferite concentraţii de hidrogen (20-500ppm) au fost testate prin metode electrochimice în soluţie KI cu pH=10.5 (ajustat prin adaos de LiOH). În timpul testelor au fost păstraţi constanţi următorii parametrii: starea de tensiune concentraţia soluţiei (şi temperatura Testele realizate au demonstrat că susceptibilitatea la SCC creşte pe măsură ce concentraţia de hidrogen din probă creşte. Prin microscopie optică au fost puse în evidenţă fisuri SCC incipiente în secţiune transversală. Investigaţiile prin microscopie electronică de baleiaj au reliefat faptul că pe interioară a C-ringurilor există microfisuri care pot conduce la propagarea fisurilor tip SCC.

Florentina Cziple , Anca Silvestru , Doina Frunzăverde
Influenţa unor compuşi calcogen (Se,Te)-organici asupra depunerilor Electrochimice de NCHEL şi STANIU în scop anticoroziv
The influence OF (Se,Te) - calcogen organic compounds on the Electrochemical NICKEL and TIN deposits for anticorrosive purposes

Rezumat: Lucrarea are ca obiectiv testarea eficienţei unor compuşi calcogen(Se,Te)-organici asupra structurii cristaline formate la electrodepunerea straturilor metalice în scop anticoroziv. Curbele de polarizare şi valorile calculate ale parametrilor de coroziune arată o modificare a peliculelor metalice cu formarea de structurii cristaline mai sensibile sau mai rezistente la coroziune, în funcţie de aditivul folosit.

Ioan PEPENAR
Noua abordare privind clasificarea mediilor agresive atmosferice asupra construcţiilor metalice. Echivalenţa între noile clase de corozivitate şi vechile clase de agresivitate
New Approach upon the classification of the aggressive atmospheric environments on metallic constructions. The equivalence between the new corrosivity classes and the old aggressivity classes

Rezumat: În lucrare se prezintă noua abordare privind clasificarea mediilor agresive atmosferice asupra construcţiilor metalice, în conformitate cu prevederile standardului european armonizat SR EN ISO 12944-2, clasificare introdusă în noile reglementări tehnice naţionale în domeniul protecţiei împotriva coroziunii a construcţiilor metalice. Se arată echivalenţa între noile clase de corozivitate prevăzute în standardul european şi vechile clase de agresivitate prevăzute în STAS 10128 şi în vechea reglementare tehnică privind protecţia împotriva coroziunii a construcţiilor metalice. De asemenea, în lucrare se prezintă, cu caracter de exemplificare, diferite tipuri de medii corespunzătoare claselor de corozivitate.

Victor NEDERIŢĂ, Toderiţa NEMEŞ , Valentin PETRESCU, Rodica CIUDIN
Modificări microstructu rale sub acţiunea pulsurilor de lumină
Micro structural thermal modification treatments with light pulses

Rezumat: În lucrare sunt prezentate rezultatele experimentale privind modificările termice microstructurale ale suprafeţelor unor piese metalice sinterizate, cu ajutorul pulsurilor de lumină de la lămpi cu descărcare în gaz (LDG). Lămpile cu descărcare în gaz reprezintă surse de energie concentrată ce emit pulsuri de radiaţii coherente din domeniul optic al spectrului electromagnetic. În româneşte denumirea abreviată a acestor tipuri de surse este IRO. Acest tip de surse au fost utilizate de noi pentru procesarea unor piese din metal obţinute prin sinterizare, pentru efectuarea tratamentului termic local, în zona preselectată, utilizând durate ale pulsurilor de energie de 500μs şi o densitate specifică de 103-104 W/cm². Temperatura obţinută pe suprafaţă depinde de proprietăţile materialului tratat, de densitatea de energie depozitată în substrat şi de caracteristicile energetice ale pulsurilor de lumină. După atingerea temperaturii de vârf, profilul temperaturii substratului revine la nivelul de echilibru în timp constant, funcţie de geometria suprafeţei şi caracteristicile optice ale materialului tratat.

Daniel MARECI, Daniel SUTIMAN, Adrian CAILEAN, Georgiana CIURESCU
Comportarea la coroziune a unor aliaje pentru implanturi Chirurgicale
Corrosion Behaviour of some Surgical Implant Alloys

Rezumat: În prezenta lucrare s-a studiat comportamentul electrochimic a trei aliaje pe bază de titan şi unul pe bază de Co-Cr, în soluţie Ringer, utilizându-se metoda potenţiodinamică şi microscopia electronică. Principalii parametrii ai procesului de coroziune au fost determinaţi din curbele potenţiodinamice de polarizare liniară şi ciclică. Toate aliajele studiate prezintă mari rezistenţe la coroziune. Menţinerea, timp de 24 de ore, a acestor aliaje în soluţia Ringer determină apariţia fenomenului de pasivare.

I. Zamblau, I.C. Popescu, S. Varvara, L.M. Muresan
Coroziunea depozitelor nanocompozite de Cu-SiO₂ obţinute prin electrodepunere în prezenţa unor surfactanţi
Corrosion of Cu-SiO₂ nanocomposite deposits obtained by electrodeposition in the presence of surfactants

Rezumat: Scopul lucrării este investigarea comportării electrochimice a unor acoperiri compozite Cu-SiO₂, obţinute prin electrodepunere, in diferite condiţii experimentale. Electrodepunerea s-a efectuat dintr-o soluţie acidă de sulfat de cupru, pe electrozi din oţel OL37 având aria suprafeţei de 0.78 cm². Concentraţia nanoparticulelor de SiO₂ in baie a fost de 10 g/L. Pentru mărirea fracţiei de încorporare a nanoparticulelor de SiO₂ in depozit, s-au testat doi surfactanţi (bromura de cetiltrimetil amoniu, CTAB, si dodecilsulfatul de sodiu, SDS). Studiile de coroziune pe depozitele rezultate au fost efectuate prin măsurători de potenţial în circuit deschis şi măsurători de polarizare, într-o soluţie de 0.2 g/L Na₂SO₄ (pH=3). Prin compararea valorilor potenţialului în circuit deschis al depozitelor Cu-SiO₂ cu cele ale cuprului pur, s-a constatat o pozitivare pronunţată a potenţialului în cazul compozitelor, ceea ce dovedeşte o frânare a coroziunii în acest caz. Concluziile de mai sus sunt confirmate şi de măsurătorile de polarizare efectuate în soluţia de Na₂SO₄. Din interpretarea Tafel a curbelor de polarizare, se poate observa că valorile curentului de coroziune sunt mai mici în cazul depozitelor compozite cu nanoparticule şi că CTAB are o influenţă benefică asupra rezistenţei la coroziune a depozitelor. Concentraţia optimă a CTAB s-a dovedit a fi 10^-3M.

Anul