![]() |
Revista deCoroziune si Protectie Anticoroziva
|
|
![]() ------------------------------ ![]() ------------------------------ ![]() ------------------------------ ![]() ----------------------------- ![]() ----------------------------- ![]() |
Cuprins![]() ![]() ![]() Toderiţa NEMEŞ Rezumat: Lucrarea prezintă unele cercetări pentru creşterea rezistenţei la coroziune a pieselor din oţeluri nealiate şi slab aliate utilizate în industria alimentară. Piesele, realizate din oţel nealiat OLC 45 şi, respectiv, din oţel aliat 41MoCr11, au fost supuse iniţial unei acoperiri galvanice cu un strat de nichel cu grosimea de 50 µm, după care s-a aplicat un tratament termochimic pentru îmbogăţirea suplimentară, prin difuzie, a stratului cu două elemente chimice: crom şi siliciu. În vederea testelor de coroziune, straturile obţinute prin tratamentul combinat au fost supuse acţiunii a diverse medii caracteristice industriei alimentare: căldură umedă, ceaţă salină şi soluţii acide organice. Testele au arătat creşteri ale rezistenţei la coroziune a oţelurilor studiate, până la valori apropiate de cele obţinute pentru oţeluri inoxidabile. ![]() ![]() ![]() Ion DURBACĂ Rezumat: Aprecierea nivelului de poluare (concentraţii şi cantităţi) generat de o sursă de emisie poluantă se poate face fie prin determinări directe ale concentraţiei imisiilor/emisiilor poluanţilor din atmosferă, fie prin modelare matematică, considerând ca date de intrare imisiile/emisiile surselor. Deoarece măsuratorile directe nu se pot efectua în toate punctele în care se doreşte cunoaşterea nivelului de poluare cu o anumită noxă, se impune modelarea dispersiei atmosferice, care permite stabilirea valorilor de imisie/emisie pe un contur amplu în jurul poluatorului. De aceea, lucrarea tratează acest fenomen de modelare a dispersiei emisiilor poluante în atmosferă cu ajutorul unor programe specializate pentru modelarea-simularea dispersiei poluanţilor (versiunea AUSTAL 2000) şi a ghidului autorizat de procedură în vederea îndeplinirii liniilor directoare UE pentru calitatea aerului. ![]() ![]() ![]() Ernest GRÜNWALD Rezumat: Lucrarea prezintă un studiu privind puterea de dispersie a unui electrolit de zincare pe bază de hexametafosfat de sodiu şi a unui electrolit de zincare pe bază de cianuri. Concentraţiile în ioni de zinc au fost de 5 şi 10 g/l în electrolitul de hexametafosfat şi de 10 şi 15 g/l în cel cianuric. S-au trasat curbele de polarizare catodice pentru cei doi electroliţi la cele două concentraţii. Panta curbelor s-a determinat la 2 A/dm2, valoare corespunzătoare condiţiilor practice de lucru. Pe baza curbelor de polarizare s-a determinat puterea de dispersie a electroliţilor şi influenţa concentraţiei de ioni de zinc asupra dispersiei. S-a determinat şi randamentul de curent în cazul celor doi electroliţi la cele două concentraţii pentru condiţii statice şi de agitare. Din studiile efectuate se constată că electroliţii pe bază de hexametafosfat de sodiu au o comportare apropiată de cea a celor pe bază de cianuri şi pot să-i înlocuiască cu succes în procesul de depunere electrolitică de zinc. ![]() ![]() ![]() Silvia BURCĂ Rezumat: Zeoliţii naturali şi mineralele argiloase (bentonita, caolinitul, vermiculitul) au fost deseori utilizate în scopul reţinerii metalelor grele din apele reziduale. Clinoptilolitul, cel mai des întâlnit zeolit natural (depozite din Italia, Croţia, Turcia, Grecia, România), s-a dovedit a fi foarte eficient în procesul de reţinere a ionilor de Zn2+, Fe2+, Pb2+, Ni2+, Co2+, Cu2+, Cr3+, Cd2+ şi Mn2+. Studiile de bioadsorbţie ale ionilor de metale grele din apele reziduale precum şi din soluţii sintetice pe diferite microorganisme (alge, bacterii, fungi) au pus în evidenţă randamente mari de epurare, uneori comparabile cu ale răşinilor schimbătoare de ioni. Randamente de reţinere a ionilor de zinc mai mari de 96% au fost obţinute în cazul speciilor de alge: Scenedesmus quadricauda 43, Chlorella vulgaris [44]. Lucrarea prezintă, pe baza datelor de literatură, rezultate ale cercetărilor privind epurarea apelor reziduale cu conţinut de ioni de metale grele prin adsorbţie-schimb ionic pe diferite materiale naturale sau sintetice. ![]() ![]() ![]() Eva TRÎMBIŢAŞU Rezumat: În lucrare este prezentat un studiu privind conţinutul de metale grele din sol şi vegetaţia aferentă din municipiul Ploieşti. Au fost alese cinci locuri de recoltare, cunoscute a fi zonele cele mai circulate din municipiu. Determinarea metalelor grele (Pb, Cd, Zn şi Cu) s-a făcut prin metoda spectrofotometrică de absorbţie atomică. Rezultatele experimentale sunt ilustrate şi comentate grafic. ![]() ![]() ![]() Horaţiu VERMEŞAN Rezumat: Lucrarea prezintă studiul fenomenelor electrochimice care au loc la oxidarea şi reducerea unui electrod de plumb în soluţie de acid sulfuric (fenomenele care apar la interfaţa electrodului de plumb/acid sulfuric). În acest studiu s-a folosit microscopia cu forţă atomică (AFM), combinată cu polarizarea electrochimică, ce permite studierea in-situ a reacţiilor ce au loc la coroziunea electrochimică a diferitelor metale în medii agresive. În acest studiu s-a observat în imagini AFM reacţiile de oxidare/reducere a electrodului de plumb, începând din faza de trecere în soluţie a ionilor de Pb2+, urmată de faza de cristalizare a sulfatului de plumb şi reacţia de reducere a acestuia. Avantajele microscopiei AFM faţă de microscopia electronică (SEM) sunt: AFM oferă un profil tri-dimensional al suprafeţei, probele analizate cu AFM nu necesită în general un tratament special, microscopia AFM funcţionează în mediu ambiental sau lichid, AFM poate oferi o rezoluţie mai mare. ![]() ![]() ![]() Mihaela BĂRHĂLESCU Rezumat: Cercetările experimentale s-au realizat pe straturi superficiale depuse prin scânteiere electrică pe probe din oţel carbon OL 37, electrozii folosiţi fiind din materiale rezistente la coroziune (Aluminiu şi Cupru). Determinarea vitezei de coroziune s-a făcut prin metoda gravimetrică, straturile superficiale supuse agentului coroziv fiind analizate prin microscopie de forţă atomică.
|
|2010| |
Revista de Coroziune si Protectie Anticoroziva este editata de S.C. BETAK S.A. Bistrita, in colaborare cu Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca |