Coroziune si Protectie Anticoroziva

Revista de

Coroziune si Protectie Anticoroziva

Volumul III, Anul 2008, Nr. 3


Home
------------------------------
Despre noi
------------------------------
Instructiuni Autori

------------------------------
Abonamente
-----------------------------
Anunturi
-----------------------------
Contact

Cuprins

Silvia BURCĂ sburca@chem.ubbcluj.ro, George VERMEŞAN, Caius BULEA, Maria STANCA, Horea BEDELEAN, Andrada MĂICĂNEANU
Influenţa pH-ului apelor reziduale de la zincarea electrochimică asupra capacităţii de schimb ionic a unui zeolit natural
Electroplating wastewaters ph influence over the ionic exchange capacity of some natural zeolite

Rezumat: În lucrare sunt prezentate rezultate privind influenţa pH-ului apelor reziduale de la acoperirile metalice cu zinc asupra capacităţii de schimb ionic a tufului vulcanic zeolitic (TVZ) din perimetrul Pâglişa (judeţul Cluj). S-au utilizat probe de tuf vulcanic zeolitic de granulaţie 0,2-0,4 mm spălate cu apă distilată şi uscate. S-a lucrat în regim static, cu un raport masic solid : lichid = 1:10. S-au utilizat probe de soluţie epuizată din baia de decapare de la zincarea electrochimică (pH 0,5), care au fost neutralizate cu soluţie NaOH 30%, filtrate pentru reţinerea precipitatului de hidroxid de fier format şi diluate de 100 de ori. S-au obţinut trei probe de apă reziduală, de pH 2,3 (proba A2.3), pH 3,5 (proba A3.5) şi pH 7.3 (proba A7.3), care ulterior au fost puse în contact cu proba de tuf vulcanic zeolitic. Determinarea concentraţiei ionilor de fier şi zinc s-a realizat prin spectrometrie de absorbţie moleculară. S-au calculat valorile randamentului procesului de schimb ionic, capacităţile de schimb ionic ale tufului vulcanic zeolitic şi randamentul global (neutralizare, filtrare şi schimb ionic). Valorile maxime ale randamentului de epurare au fost obţinute pentru proba A7.3, (95,13% pentru zinc şi 99,79% pentru fier).

Andreea HEGYI, Horaţiu VERMEŞAN Horatiu.Vermesan@ispm.utcluj.ro
Coroziunea structurilor din beton armat
The corrosion of reinforced concrete structures

Rezumat: Coroziunea structurilor din beton armat este un domeniu în care se efectuează cercetări pe o lungă perioadă de timp, cu rezultate concrete, dar încă insuficiente datorită complexităţii fenomenologiei. Cauzalitatea este datorată interacţiunii betonului, respectiv a armăturilor de oţel cu mediul înconjurător şi a interacţiunii dintre armătură şi betonul care o înconjoară. Principalele atacuri cu efect coroziv sunt carbonatarea betonului, agresiunea ionilor clorură, atacul sulfatic. Aspectele teoretice ale acestor fenomene stau la baza cercetărilor efectuate în timp, în scopul îmbunătăţirii proprietăţilor anticorozive a materialelor utilizate, a găsirii de soluţii de întreţinere şi reabilitare a structurilor existente şi de protecţie a mediului înconjurător.

Lidia BENEA Lidia.Benea@ugal.ro
Aspecte electrochimice şi structurale în co-depunerea particulelor disperse nano-metrice de SiC cu nichel
Electrochemical and structural aspects in co-deposition of dispersed nano-sized SiC with nickel

Rezumat: Lucrarea prezintă influenţa fazelor disperse ceramice de SiC de dimensiuni nanometrice (diametrul mediu de 20 nm) în co-depunerea lor cu nichel dintr-un electrolit de nichelare. Studiul acestor sisteme compozite nanometrice s-a desfăşurat pe două direcţii: 1) Influenţa fazelor disperse nanometrice de SiC asupra mecanismului de electroreducere a nichelului prin metode electrochimice cum sunt curbe de polarizare catodică şi diagrame de spectroscopie de impedanţă electrochimică trasate la potenţiale catodice. Particulele ceramice nanometrice de SiC deplasează curbele de polarizare catodică spre valori de potenţial mai pozitive. Această deplasare este atribuită creşterii suprafeţei active datorită nanoparticulelor adsorbite pe suprafaţa catodului şi unei posibile creşteri a transportului ionic datorită particulelor disperse cu stratul lor ionic adsorbit. Se presupune că particulele se înconjoară cu un strat fin de ioni Ni2+ ş H3O+ adsorbiţi, după introducerea lor în electrolit. Rezistenţa de transfer de sarcină este mai mică în cazul co-depunerii nano particulelor decât în cazul depunerii nichelului pur, la aceiaşi parametri. 2) Caracterizarea structurală a straturilor compozite nanodisperse s-a realizat prin microscopie electronică (SEM, TEM) şi analiză compoziţională cu ajutorul analizei razelor X dispersate (EDX). SEM arată că straturile nanocompozite au o structură nodulară haotică diferită de morfologia straturilor pure de nichel electrodepuse la aceiaşi parametri.

Elena POP popelena1@yahoo.com, Vasile HOTEA, Aurica POP, Romulus POP
Utilizarea materialelor geosintetice pentru protecţia antierozională a depozitelor de sterile (partea i)
The use of the geosynthetic materials for the antierosional protection of the tailing dumps (part i)

Rezumat: Depozitele de sterile provenite din industria minieră şi metalurgică ocupă suprafeţe mari din terenurile silvice şi agricole. Acestea degradează vegetaţia zonei, dându-i un aspect dezolant. Gradul scăzut de acoperire cu vegetaţie şi lipsa stratului de sol determină manifestarea unor puternice fenomene de eroziune care în timp transportă materialul steril şi distrug pâlcurile de vegetaţie abia instalate. Covoarele geocelulare oferă o soluţie simplă şi eficientă în realizarea pe taluze cu înclinare mare a unor covoare vegetale stabile în timp, foarte rezistente la fenomenele de eroziune hidraulică.

Ion DURBACĂ ion.durbaca@yahoo.com
Schema de management de mediu şi audit (EMAS) – etalon european al performanţelor de mediu ale organizaţiilor
The eco-management and audit scheme (EMAS) – the european standard for the environmental performance of the organizations

Rezumat: Schema Europeană de Management de Mediu şi Audit (EMAS), este un instrument de management pentru companii şi alte tipuri de organizaţii şi permite evaluarea, respectiv îmbunătăţirea performanţei lor de mediu. Participarea este voluntară şi se adresează organizaţiilor private sau publice ce operează în cadrul Uniunii Europene, care creează cadrul legislativ şi instituţional pentru implementarea acestui sistem, ca o parte a Acquis-ului Comunitar de Mediu.

Ioana MAIOR i_maior@chim.upb.ro, Gabriela Elena BADEA, Anca COJOCARU, D.I. VĂIREANU
Coroziunea zincului în soluţii de clorură de zinc şi efectul inhibitor al ureii şi tioureii
The corrosion of zinc in zinc chloride solutions and the inhibition effect of urea and thiourea

Rezumat: Coroziunea zincului în soluţie 5% ZnCl2, în absenţa şi în prezenţa a 10-2 şi 10-1 M CO(NH2)2, respectiv CS(NH2)2, a fost studiată prin metoda curbelor de polarizare trasate în regim potenţiostatic, în intervalul de temperatură 25–55°C. Pe baza rezultatelor experimentale s-au evaluat: parametrii Tafel ai reacţiilor parţiale de coroziune, potenţialul şi curentul de coroziune al zincului, energia de activare a procesului de coroziune şi eficienţa de protecţie a inhibitorilor testaţi. Ureea şi tioureea acţionează ca inhibitori catodici şi prezintă eficienţe de protecţie ridicate la temperatura camerei, care scad odată cu creşterea temperaturii.

Silvia BURCĂ sburca@chem.ubbcluj.ro, George VERMEŞAN George.Vermesan@ispm.utcluj.ro, Horaţiu VERMEŞAN
Procedee chimice fizico-chimice şi electrochimice de reducere a poluanţilor din apele reziduale de la atelierele de zincare electrochimică
Chemical, physical chemical and electrochemical process used to remove pollutants electroplating wastewaters

Rezumat: Soluţiile epuizate şi apele de spălare rezultate în procesul de zincare electrochimică precum şi soluţiile acide sau alcaline de decapare conţin ioni de metale grele, zinc, fier dar şi metale de aliere, în limitele de concentraţie 50 mg/dm3-100 g/dm3. Epurarea apelor uzate din atelierele de zincare electrochimică, în ţara noastră, se realizează cu precădere prin procedee chimice, precipitarea ionilor de metale grele din apele reziduale fiind metoda cea mai des întâlnită. În urma precipitării rezultă o cantitate mare de şlam, ce trebuie depozitat în condiţii speciale. De asemenea concentraţia ionilor de metale grele în apele epurate depăşeşte, de cele mai multe ori, limita maximă admisă de legislaţia în vigoare. Numeroase studii efectuate de colective de cercetare din întreaga lume pun în evidenţă necesitatea utilizării procedeelor combinate de tratare a apelor reziduale, eliminarea ionilor de metale grele prin procedee clasice (precipitare, coagulare-floculare etc.), urmată de finisare (reţinerea urmelor de metale grele prin adsorbţie, schimb ionic, electrodializă).



Anul

|2010|
|2009|
|2008|
|2007|
|2006|

Revista de Coroziune si Protectie Anticoroziva este editata de S.C. BETAK S.A. Bistrita,
in colaborare cu Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca